Search This Blog

Followers

Labels (etichete)

. blackbird (2) adevar istoric (2) adoptie (1) alb-negru (7) ambulanta (1) amintiri (2) anca-ieseanca (16) animal rescue (1) arhitectura (8) arta (3) autumn (23) balcon (7) bipezi (5) biserica (4) black and white (8) Black Sea (1) botanical garden (3) Bucovina (1) bw photography (5) calatorie virtuala (1) Caponigro (2) Casa Moruzi (1) cat (9) catel (1) citadina (11) city (19) civilizatie (9) contrejour (6) copaci (10) Copou (5) crazy world (6) Danelin (1) dog (9) Easter (3) Eminescu (1) faintheartedness (1) flori (11) flower (11) fotografie alb negru (4) Golia (1) gradina botanica (14) graffiti (1) green (5) iarna (29) iasi (82) ieseanca (10) instantaneu (5) istorie (5) Italia (1) iute (2) Kojemeako (6) landscape (12) limba romana (7) lumina (3) macro (24) manastire (2) mila (1) Moldova (4) monument istoric (2) motor fest iasi (1) natura (1) NEW YEAR (4) nostalgii (3) orasul (21) Palatul Culturii (4) Parcul Expozitiei IASI (1) pasari (5) Paste (4) peisaj (10) peisaj rural (3) people (5) periferie (3) pet adoption (2) pets (2) pisica (8) plante (3) politica (6) primavara (16) protest (4) rain (3) rainbow (1) Rapa Galbena (1) rasarit (3) Romania (5) Romania azi (88) Romania today (8) Romanica (6) Rosia Montana (2) salvati teii (2) snow (10) soare (7) spatii verzi (4) spring (18) strada (8) strada Toma Cozma 16 B (1) street photo (11) struti (1) summer (7) sunrise (2) sunset (2) tei (2) the Village Museum Bucharest (1) toamna (18) traditii (1) trees (8) Ukraine (2) urban (7) Vama jud. Suceava (2) vara (2) viaggio virtuale (1) Viena (2) vrabii (2) Vrancea (1) weather (2) winter (31) worldchanging (1) zapada (6) zid (1) zona crepusculara (14) zuzu (3)

Translate

17.5.09

poveste mică...




...cu un graur, nu ştiu dacă e doamnă sau domn, dar locuieşte în scorbura din nucul sub care e masa de la ţară. Eram la masă cînd l-am auzit fluierînd, ciripind, scîrţîind, şoşotind, cîrîind şi triluind. Am reuşit sa-l pozez printre frunze şi crengi, l-am surprins şi cînd s-a dus pînă acasă - poza nu e bună, abia se zăreşte ceva -, dar am pozat şi căsuţa. Sper să mă mai întîlnesc cu domnia sa.





Graurii, reprezentanţi ai familiei Sturnidae, pot fi caracterizaţi după aspectul lor ca fiind reproduceri în miniatură ale corvidelor. Deşi au o conformaţie zveltă, dau impresia de păsări viguroase. Zborul lor grăbit şi zgomotos este susţinut de bătăile rapide ale aripilor. Pe sol se deplasează cu un pas clătinat, dar sigur şi vioi. Toate speciile de graurii sunt agitate, preocupate şi foarte gălăgioase. Corpul lor dolofan este acoperit de un penaj întunecat. Sunt păsări gregare, extrem de răspandite în Eurasia.


Cel mai cunoscut reprezentant al familiei Sturnidae este graurul european (Sturnus vulgaris), care a fost aclimatizat în America de Nord la sfârşitul secolului al XIX – lea. Primăvara penajul masculului este negru, cu nuanţe de verde şi purpuriu. Penele părţii anterioare a corpului au vârful galben deschis, iar aripile sunt negre-cenuşii, cu o margine maro-roşcată. Femela, care poate atinge cca. 20 cm. în lungime, nu este la fel de sclipitoare şi lucioasă ca masculul. După naparlire, toate penele au vârfurile de culoare cafeniu deschis, iar pieptul este acoperit de vârfuri albicioase, astfel încât pasarea are un aspect punctat.

Deşi cea mai mare parte a graurilor trăieşte în pădurile mari, o parte considerabilă s-a obişnuit să convieţuiască cu omul,îin special datorită faptului că acesta le oferă ocazii de cuibărit în curţi şi grădini. Graurii îşi instalează cuibul în scorburi, pe lângă case, în crăpăturile zidurilor sau sub căpriori, iar acesta constă într-o aglomerare dezordonată de paie, iarbă şi pene moi. Femela depune o pontă de 5-6 ouă, de un albastru palid, lucioase şi lunguieţe, pe care le cloceşte vreme de 14 zile.

Cântecul graurilor nu este deosebit de frumos, semănând mai mult a pălăvrăgeală, este executat cu voiciune şi veselie şi este plăcut auzului, anunţând venirea primăverii. Graurii se pricep să imite si cântecul altor păsări, redând cu măiestrie glasul acestora şi chiar sunetele care se disting în preajma sa.

Pentru a se curăţa de parazţti, graurii au descoperit o metodă inedită: extrag insecticidul din furnici. Acidul formic pe care furnicile îl împroaşcă din abdomen atunci când sunt deranjate este răspândit pe penele de pe aripi şi de pe coadă cu ajutorul ciocului, având rolul de a distruge paraziţii din penajul păsărilor. (
www.zooland.ro)




2 comments:

S-Hell said...

uf!ca greu ii prinzi!

Anca ieseanca said...

da, niste zgubilitici :-)))))))))))))))))